Din categoria “Am trait s-o vad si pe-asta”, am extras un colt a unei conversatii productive, cu un exemplar al generatiei care va duce tara noastra Romania pe culmile succesului.
Mai jos, va puteti delecta cu ceea ce crede ei copii despre confratii mai in varsta . In acest caz despre Eu: Nemaiminunata.
“ma intreb eu, in primul rand pe mine bineinteles- cum am ajuns eu (a se lua in seama frecventa pronumelui personal) sa vorbesc cu o necunoscuta, o ciudata, o femeie care are multe lucruri care nu ma atrag si cu care incerc sa fiu batranul ala de 100 de ani cu doi dinti in gura si bastonul langa mine, meditand asupra inceputului de an 2012.” incheiat citatul.
Reflectand asupra acestor randuri mi-am amintit de admiratorul din paginile trecute, cel pe numele lui de scena ” complot_sub_terra” si am realizat ca am castigat niste atribute la fisa personala.
Propun reforma sociala.
Intocmirea manualelor de intrebuintare umana. Obligatoriu. A se prezenta la fiecare contact social in vederea clarificarii situatiei. Asa ca, pe langa buletin (sau chiar in buletin) sa avem clar descrise caracteristicile fizice, morale si intelectuale, iar ca note de subsol se pot nota observatiile aleatoare ale persoanelor ce vin in contact cu tine.
Importanta acestor acte evidenta fiind pentru economisirea timpului petrecut astfel in a descoperi toate astea pe cale naturala, ceea ce oricum in maxim doi ani va fi la fel de demodat ca si baticul bunicii.
Protocolul este urmatorul: Dupa salutarile formale se face schimb de hartiute. Se citeste, analizeaza, concluzioneaza. Apt sau nu.
Pentru ca el timpul este pretios si in nici un caz nu ne vrem bagati in oala cu ceva persoane care ne confuzeaza.
Eu, pioniera (nu a patriei, desi era cat pe ce sa fiu soim) detin unul din prototipurile noilor acte de identitate. Intrebarea este urmatoarea: De ce imi pierd eu timpul cu asemenea specimene?
Siderata fiind, multumesc parintilor mei, care mi-au dat ei mie, material genetic de calitate suficienta incat sa ma opresc cand mi-o ia prostia pe dinainte.
Sanatate, numa’ bine.
